Băiatu’, băiatu’, nu vrei să investești?

Nu sunt foarte priceput la investiții financiare, de aia nu mă bag în în treaba asta și îi las pe alții. Cu toate astea, se pare că destinul îmi tot trimite semne să mă apuc de treabă. Iar eu nu mă prind și le resping. Probabil că azi eram milionar, cine știe.

Acum vreo 3 luni de zile, m-a sunat un număr de București (031.xxx.xxxx). Răspund, tăcere la capătul celălalt al firului. Zic ”Alo?!” și începe să-mi vorbească duios o voce de femeie, care mă întreabă cum mă cheamă. Îi zic un nume la oha, doar ca să văd ce mai urmează.

Aparent, există un război la granița noastră, de care tanti credea că nu știam. Rusia a invadat Ucraina și e un moment propice să cumpăr petrol și gaz. I-am spus că nu am unde să-l țin, că nu am boxă la subsol. Eh, se pare că nu mi-l trimiteau acasă, rămânea la ei. Ușurat, am continuat să ascult poezia.

M-a întrebat ce job am și alte alea. I-am zis niște chestii, tot la oha și apoi mi-a zis că pot investi pe platforma lor ”cât vreau eu”. Acest ”cât vreau eu”, era de fapt 500 de €. Și insista, nu se lăsa. Nici ăia de la nu știu ce partener al băncii nu erau așa de insistenți, pe bune.

Până la urmă, i-am închis și i-am blocat numărul. Dar ce credeți, s-a potolit?! Nu, evident că nu! Au mai sunat de vreo două ori, alte persoane, de pe numere diferite (dar de la aceiași ”firmă”). Al doilea a fost mai insistent, celui de-al treilea i-am spus că a greșit numărul și m-a lăsat în pace.

Am oarece remușcări că am dat cu piciorul la o oportunitate care apare o dată-n viață, dar am ales să merg înainte. Cum am zis și ieri, grijă mare unde vă băgați banii.